Dobrogea

Cuprinsă în teritoriul de la Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o situaţie folclorică foarte deosebită în comparaţie cu celelalte zone folclorice ale ţării. În această zonă au migrat sau au fost strămutaţi de-a lungul timpului oameni din

multe zone ale ţării, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, păstori din Transilvania. În Dobrogea locuiesc alături de români, turci, tătari, bulgari, lipoveni, macedoneni, fiecare contribuind la dezvoltarea multiculturală a zonei, dar în acelaşi timp păstrându-şi specificul fiecărei etnii.

Jocurile dobrogene păstrează trăsăturile esenţiale ale folclorului coregrafic românesc, evidenţiind unitatea de structură şi de formă cu jocurile româneşti din celelalte regiuni ale ţării. Jocurile populare dobrogene prezintă o varietate foarte vie, a cărei explicaţie o găsim în componenţa demografică, care întruneşte pe acelaşi teritoriu locuitori proveniţi din toate regiunile ţării. Stilul dansului dobrogean se desprinde net din palmaresul jocurilor româneşti. Caracterul său reprezintă un specific coregrafic bine conturat şi echilibrat în valenţe şi reprezintă o elaborare sedimentată a unor elemente intrinsece. Dansul popular dobrogean reprezintă o sinteză a valorilor coregrafice provenite din diferite regiuni, devenind o unitate de sine stătătoare şi reprezentativă în tabloul stilurilor regionale româneşti. Aşadar dansul popular dobrogean reprezintă o unitate stilistică cu caracter omogen, perfect conturat şi echilibrat, fiind o creaţie autohtonă cu sursă proprie şi cu specific evoluat.

Ritmica jocurilor dobrogene este de o bogăţie excepţională. Formulele ritmice ale paşilor sunt atât de variate, încât din cauza măsurilor muzicale ale melodiilor: 2/4, ¾, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, //16, 9/8, 9/16 şi 11/8, acesta bogatie de ritmuri nu le mai întâlnim în nici o altă regiune a ţării.

Specificul dansului popular dobrogean se deosebește prin câteva trăsături esenţiale şi caracteristice acestei regiunii. Stilul dobrogean este foarte deosebit de celelalte regiuni dar în acelaşi timp are puncte de afinitate cu alte zone ale ţării. În acest fel distingem două feluri de trăsături pe care le numim caracteristici teritoriale şi caracteristici pontice. Caracateristicile teritoriale definesc tipologia dansurilor dobrogene, iar caracteristicile pontice sunt de natură stilistică, determinat de continua evoluție și schimbare a civilizațiilor existente pe acest teritoriu.

Repertoriul curent al unei localitaţi numără 20-25 de dansuri. Dobrogea se caracterizează printr-un folclor coregrafic plin de temperament din care nu lipsesc variante de Brîul muntenesc, executat rapid, Hora pe bătaie, Breaza, variante adaptate stilului specific zonei. Un loc important îl ocupă dansurile Geamparaua, Cadîneasca, Păhărelul, Drăgăicuţa, Păpuşica, Marănghile, Pandelaşul, dansuri în ritm asimetric, care se gasesc numai în această zonă.