Banat

Banatul formează o zonă folclorică distinctă situată în S-V ţării. Caracteristica stilului bănăţean este conferită de execuţia în demi-plie a paşilor, dansul pe perniţă, rotirile în aer sau la

nivelul solului ale picioarelor, încrucişările succesive cu scurte sărituri pe piciorul de sprijin.

În repertoriul jocurilor intră jocurile bărbăteşti, jocurile de doi, horele şi sîrbele. Cele mai reprezentative sunt Brîurile, Poşovoaicele şi jocurile bărbăteşti. Jocurile cele mai reprezentative sunt brîurile bănăţene, care poartă cel mai adesea numele unor jucători sau numele localităţilor unde se dansează: Brîul lui Toma, Brîul lui Ion, Brîul Slătinarilor, Brîul de la Mehadia. Caracteristica pentru aceste brîuri este măsura muzicală de 7/16, întîlnită însă şi la alte dansuri din această zonă. La fel de reprezentative pentru această zonă sunt : Ardeleana, Hora, Jocul de doi, Iegera, iar cel mai reprezentativ joc bărbătesc este Sorocul. Sorocul necesită o tehnică de mare virtuozitate, fiind socotit ca unul dintre cele mai grele jocuri din ţara noastră. La jocul de doi partenerii stau faţă în faţă, acesta se desfăşoară în coloană de perechi, linie sau semicerc, jocul fiind vioi, cu treceri ale fetei pe sub mîna băiatului, braţele însoţind mişcarea picioarelor de la început şi pînă la sfîrşit. Specific acestei zone este şi jocul băiatului cu două fete care amplifică elementele caracteristice jocului de doi.

Componenţa tarafului variază în Banat, de la formula de bază compus din: taragot, vioară, braci, ţambal şi contrabas la orchestră compusă din instrumente de suflători: taragot, saxofon .